1. Ce este anastomoza Martin–Gruber (AMG)?
- Este o comunicare nervoasă anormală, congenitală între nervul median și nervul ulnar, situată la nivelul antebrațului.
- Fibre motorii din nervul median trec spre nervul ulnar, ceea ce duce la o distribuție atipică a inervației musculare la nivelul mâinii.
- Nu este o boală în sine, ci o variantă anatomică (prezentă la 10–30% dintre oameni).
2. Simptome clinice
De obicei este asimptomatică și descoperită la EMG.
Dacă există manifestări clinice, ele apar în contextul unei leziuni a nervului median sau ulnar, iar semnele pot fi „înșelătoare”:
- Slăbiciune musculară atipică – de exemplu, afectarea medianului dă slăbiciune și în mușchi inervați tipic de ulnar.
- Distribuție neobișnuită a deficitului motor după leziuni traumatice sau compresive.
- Discrepanțe EMG între semnalul median și cel ulnar.
- Nu generează de obicei simptome senzitive, pentru că anastomoza este aproape exclusiv motorie.
3. Tratament recomandat
- Nu necesită tratament dacă e o descoperire incidentală la EMG.
- Rolul principal este diagnostic și diferențial, pentru a nu confunda tabloul clinic/EMG cu neuropatii patologice (tunel carpian, neuropatie ulnară).
- Tratamentul conservator (odihnă, fizioterapie, evitarea factorilor de compresie) se aplică doar dacă există o patologie asociată (de exemplu tunel carpian concomitent).
4. Indicație de operație
- Nu se operează anastomoza Martin–Gruber, fiind o variantă anatomică.
- Chirurgia este indicată doar pentru patologia asociată (ex: sindrom de tunel carpian sever, neuropatie ulnară severă).
5. Ce tip de operație se face (dacă există indicație)
- Dacă pacientul are tunel carpian confirmat, se face decompresia nervului median la canal carpian.
- Dacă are neuropatie cubitală severă, se face decompresie/ transpoziție nerv ulnar la cot.
- Anastomoza nu se „secționează” sau „corectează”.
6. Tratament conservator vs chirurgical
- În AMG pură, nu există indicație de tratament – deci „tratamentul conservator” e de fapt observarea și documentarea situației.
- Chirurgia e rezervată exclusiv cazurilor cu neuropatie mediană/ulnară cu criterii clare de intervenție.
7. Diferențiere față de sindromul de tunel carpian (STC)
| Caracteristică | Anastomoza Martin–Gruber | Sindrom de tunel carpian |
|---|---|---|
| Etiologie | Variantă anatomică congenitală | Compresie nerv median la încheietura mâinii |
| Simptome | De obicei asimptomatică; doar modificări EMG; motor predominant | Parestazii nocturne, durere, amorțeli în teritoriul median, atrofie tenară |
| Distribuție | Afectare motorie „atipică” (ex: interosos dorsali afectați la median) | Teritoriu tipic median (police, index, medius, jumătate radială inelar) |
| EMG | Arată „transfer” de fibre motorii median → ulnar | Întârziere latență senzitivă și motorie mediană la pumn |
✅ În concluzie:
- Anastomoza Martin–Gruber NU este o boală și NU se operează.
- Rolul tău ca neurolog este să o recunoști la EMG și să nu o confunzi cu o neuropatie patologică.
- Tratamentul și eventual chirurgia se aplică doar dacă există tunel carpian sau neuropatie ulnară asociată.