neurosmart.ro

1. Ce este anterolistezisul

Anterolistezisul reprezintă alunecarea unui corp vertebral înainte față de vertebra subiacentă.
Cel mai frecvent apare la nivel L4–L5 sau L5–S1.

Cauze frecvente

• Degenerativ (cel mai frecvent la adulți): artroză fațetară, disc degenerat
• Istmic (defect de pars interarticularis)
• Posttraumatic
• Postchirurgical
• Congenital (rar)

Grade (Meyerding)

• Grad I: < 25%
• Grad II: 25–50%
• Grad III: 50–75%
• Grad IV: > 75%

2. Simptome posibile

Pot varia mult, de la asimptomatic la sever.

Simptome frecvente

• Lombalgie mecanică (durere la stat în picioare, mers)
• Rigiditate lombară
• Durere iradiată pe membru inferior (radiculalgie)
• Senzație de instabilitate lombară

Simptome neurologice (mai ales în formele degenerative)

• Claudicație neurogenă
• Amorțeli, furnicături
• Slăbiciune musculară
• Rar: tulburări sfincteriene (urgență chirurgicală)

3. Când se indică operația

NU pe baza imaginii singure, ci pe corelație clinică + evoluție.

Indicații chirurgicale acceptate

• Durere severă persistentă > 3–6 luni, refractară la tratament conservator
• Deficit neurologic progresiv
• Stenoză de canal simptomatică
• Instabilitate documentată (RMN dinamic / Rx flexie–extensie)
• Scăderea importantă a calității vieții

Tipuri de intervenții

• Decompresie (laminectomie)
• Decompresie + stabilizare (artrodeză)

4. Tratamentul conservator recomandat

Este prima opțiune în majoritatea cazurilor.

Măsuri principale

• Kinetoterapie (stabilizare lombară, core strengthening)

• Evitarea hiperextensiei lombare
• Antialgice / AINS (cu prudență)
• Miorelaxante (scurt)
• Infiltrații epidurale / fațetare (în cazuri selectate)
• Scădere ponderală dacă este cazul

Ce NU ajută

• Repaus prelungit la pat
• Tracțiuni agresive
• Manipulări forțate

5. Este anterolistezis în imaginile atașate?

Cu prudență: DA, există semne sugestive, cel mai probabil un:

👉 anterolistezis discret (grad I) la L4–L5 (posibil și L5–S1, dar mai puțin evident)

Argumente vizuale:

• Alinierea posterioară a corpurilor vertebrale nu este perfect continuă
• Degenerescență discală și artroză fațetară asociată
• Canal spinal cu reducere de calibru (componentă degenerativă)

⚠️ Limitări:

• Este o fotografie a ecranului
• Lipsesc secvențe axiale
• Lipsesc imagini dinamice (flexie/extensie)

👉 Confirmarea certă se face prin:

• RMN complet + descriere radiologică
• Radiografie lombară de profil în ortostatism

6. Concluzie scurtă

• Anterolistezis = alunecare vertebrală anterioară
• Frecvent degenerativ, de multe ori tratabil conservator
• Operația este rezervată cazurilor simptomatice refractare sau cu deficit neurologic
• În imaginile prezentate: probabil anterolistezis degenerativ grad I, fără semne evidente de urgență chirurgicală (din ce se vede)

Piracetamul poate fi contraindicat la unii pacienți cu AVC, depinde de tipul de AVC și de momentul administrării.

🔴 AVC hemoragic (hemoragie cerebrală) → CONTRAINDICAT

Piracetamul scade agregarea plachetară și poate crește riscul de sângerare.
➡️ În AVC hemoragic (sau suspiciune de sângerare intracraniană) NU se administrează.

🟡 AVC ischemic → prudență

• Faza acută: nu este recomandat de rutină; nu are beneficii dovedite clare.
• Faza subacută/cronică: uneori folosit empiric pentru tulburări cognitive post-AVC, dar dovezile sunt slabe, iar ghidurile moderne nu îl recomandă standard.

⚠️ Alte situații de prudență

• tratament concomitent cu antiagregante / anticoagulante
• tulburări de coagulare
• insuficiență renală (dozaj ajustat sau evitat)

📌 Concluzie practică

• ❌ AVC hemoragic → nu
• ⚠️ AVC ischemic acut → nu de rutină
• 🤷 AVC ischemic cronic → discutabil, individualizat

Herniile intraspongioase NU sunt hernii de disc „clasice” și, de cele mai multe ori, nu sunt periculoase.

🦴 Ce sunt herniile intraspongioase?

Se mai numesc și noduli Schmorl.

👉 Apar când materialul discului intervertebral intră în osul vertebrei, în sus sau în jos, nu spre canalul spinal.

📌 Deci:

• NU apasă pe nervi
• NU apasă pe măduvă
• NU ies „în afară”, ci în interiorul vertebrei

Exact asta se vede și pe RMN-ul tău: mici „adâncituri” ale platourilor vertebrale.

❓ De ce apar?

Cele mai frecvente cauze:

• uzură / degenerare a discului
• fragilitate osoasă (osteopenie, osteoporoză)
• traumatisme mai vechi (inclusiv microtraumatisme)
• boala Scheuermann (la cei mai tineri)
• efort fizic repetat

👉 De multe ori sunt descoperite întâmplător.

😣 Dau simptome?

🔹 Cel mai frecvent: NU

Majoritatea nu dor deloc.

🔹 Pot da durere când:

• sunt recente
• există inflamație locală
• sunt asociate cu discopatie / deshidratarea discurilor

Durerea este:

• mecanică
• surdă
• mai intensă la efort, stat mult în picioare sau la oboseală

❗ Foarte important:
NU dau amorțeli, NU dau slăbiciune, NU dau sciatică.

💊 Ce tratament se recomandă?

👉 Nu se tratează hernia intraspongioasă în sine, ci simptomele (dacă există).

✔️ Dacă NU doare:

• NU necesită tratament
• doar monitorizare
• stil de viață corect (mișcare, postură)

✔️ Dacă doare:

Tratament conservator:

• antiinflamatoare (scurt, la nevoie)
• fiziokinetoterapie (foarte important)
• exerciții de stabilizare a coloanei
• înot, mers pe jos
• evitarea eforturilor mari și a ridicării de greutăți

❌ Ce NU se face:

• NU operație
• NU infiltrații de rutină
• NU „tratament agresiv”

🧠 Când trebuie investigat mai atent?

Doar dacă:

• durerea este persistentă
• apare traumatism
• există suspiciune de osteoporoză
• durerea este nocturnă sau atipică

Atunci se pot adăuga:

• DEXA
• analize metabolice osoase

🧩 Mesaj-cheie (foarte important)

🔹 Herniile intraspongioase:

• NU sunt grave
• NU paralizează
• NU necesită operație
• sunt extrem de frecvente

🔹 De cele mai multe ori sunt un „martor” al uzurii coloanei, nu cauza principală a durerii.

Empty sella turcica syndrome (sindrom de Șa turcească goala) înseamnă că locul din craniu unde stă glanda hipofiză pare „gol” la RMN, dar de multe ori nu e nimic grav.

Ce este sindromul de Șaua turcească goala?

🧠 Ce este șaua turcească?

Șaua turcească este o mică cavitate în osul craniului în care stă hipofiza – o glandă foarte importantă care controlează hormonii (tiroidă, suprarenale, hormoni sexuali etc.).

❓ Ce înseamnă „empty” (goală)?

Nu e chiar goală 😊
La RMN, hipofiza apare turtită pe pereți, iar spațiul pare umplut cu lichid cefalorahidian (lichidul care înconjoară creierul).

➡️ De aici numele de empty sella.

Ce este „empty sella turcica” (șa turcească goală)?

Șaua turcească este o mică „căsuță” din os, la baza creierului, în care stă hipofiza – o glandă foarte importantă care controlează hormonii.

În empty sella turcica, la RMN pare că acea „căsuță” este goală.
👉 Nu e cu adevărat goală: hipofiza există, dar este aplatizată pe pereții șeii și nu se mai vede normal pe imagine.

⚠️ Este o boală?

De cele mai multe ori, NU.

Există două situații:

1️⃣ Empty sella „întâmplătoare” (cea mai frecventă)

• Descoperită accidental la RMN
• Hipofiza funcționează normal
• Nu dă simptome
• Nu necesită tratament

👉 Foarte des apare la:

• femei
• persoane supraponderale
• persoane cu hipertensiune intracraniană ușoară

2️⃣ Empty sella cu simptome (mai rar)

Poate apărea:

• durere de cap
• tulburări hormonale
• oboseală
• tulburări de ciclu menstrual
• scăderea libidoului
• rar: tulburări de vedere

Ce simptome poate da (uneori)?

Mulți nu au nimic.

Când apar simptome, pot fi:

• dureri de cap
• tulburări de vedere (rar)
• dereglări hormonale:
  • oboseală
  • tulburări menstruale
  • scăderea libidoului
  • probleme tiroidiene sau cu cortizolul

⚠️ Simptomele NU sunt obligatorii și NU apar la majoritatea pacienților.

Sella Turcica

🩺 Trebuie tratată?

✔️ Nu se tratează RMN-ul, ci pacientul.

• Dacă nu ai simptome → NU faci nimic
• Dacă apar dereglări hormonale → se tratează hormonal
• Foarte rar necesită intervenție chirurgicală

Deci trebuie tratament?

Depinde:

• ✅ Fără simptome + analize hormonale normale → NU trebuie tratament, doar liniște
• ❗ Dacă există deficite hormonale → se tratează doar hormonul lipsă
• ❗ Dacă există hipertensiune intracraniană → se tratează cauza

👉 Nu se operează de rutină.

De ce se întâmplă asta?

• 
  Cel mai frecvent:
  Lichidul care înconjoară creierul (LCR) apasă în șaua turcească
  Hipofiza este „împinsă” și se turtește
  Poate apărea:
  fără o cauză clară (foarte des)
  la persoane cu hipertensiune intracraniană
  mai frecvent la femei, supraponderale, cu dureri de cap
  după intervenții, radioterapie sau infarct hipofizar (mai rar)
  
  Este periculos?
  👉 De cele mai multe ori: NU.
  Mulți oameni află întâmplător, la un RMN făcut pentru:
  dureri de cap
  amețeli
  alte motive fără legătură
  Și nu au nicio problemă hormonală.

🧩 Important de reținut

• ❌ NU este o tumoră
• ❌ NU este cancer
• ❌ NU înseamnă că lipsește hipofiza

La un vârstnic de 93 de ani cu tulburări de echilibru la mers, tratamentul depinde foarte mult de cauză. La această vârstă, dezechilibrul este frecvent multifactorial (neurologic, cardiovascular, ORL, muscular, medicație).

🔎 Cauze frecvente

• Hipotensiune ortostatică
• Tulburări de ritm cardiac
• Sechele de AVC
• Boală Parkinson
• Neuropatie periferică (ex. diabet)
• Probleme vestibulare (ureche internă)
• Sarcopenie (slăbiciune musculară)
• Efecte adverse ale medicamentelor (sedative, antihipertensive, benzodiazepine)

🩺 Ce este important înainte de tratament

1. Consult medic de familie + neurolog
2. Măsurarea tensiunii culcat/în picioare
3. Analize uzuale: hemoleucogramă, glicemie, B12, TSH, ionogramă
4. EKG
5. Revizuirea medicației actuale

💊 Tratament (în funcție de cauză)

1️⃣ Dacă este hipotensiune ortostatică

• Hidratare adecvată
• Ajustare tratament antihipertensiv
• Eventual fludrocortizon (doar la indicația medicului)

2️⃣ Dacă este problemă vestibulară

• Betahistină
• Reeducare vestibulară (kinetoterapie)

3️⃣ Dacă este slăbiciune musculară / fragilitate

• Kinetoterapie blândă zilnică
• Exerciții pentru echilibru (sub supraveghere)
• Vitamina D (dacă este deficit)

4️⃣ Dacă este cauză neurologică (ex. Parkinson)

• Tratament specific (ex. levodopa). La un Parkinsonian mersul este cu pasi mici, cu centrul de greutate inainte, cu tremor la maini, cu pierderea reflexelor posturale cu blocaje, cu fenomene on off.
• Normal Pressure Hydrocephalus poate da la un virstnic ataxia mersului si dementa.

⚠️ Foarte important la 93 ani

La această vârstă prioritatea este:

• Prevenirea căderilor
• Cadru de mers
• Iluminare bună în casă
• Fără covoare instabile
• Încălțăminte antiderapantă

🚨 Mergeți de urgență dacă apar:

• Cădere recentă cu lovire la cap
• Amețeală bruscă severă
• Slăbiciune pe o parte a corpului
• Tulburări de vorbire (posibil AVC)
• Pierderea conștienței

Ce trebuie intrebat bonavul?

Are amețeli sau doar dezechilibru?

A avut AVC?

Ce medicamente ia?

De când au apărut simptomele?

Terapia laser de intensitate mare (HILT – High-Intensity Laser Therapy) este o metodă modernă de tratament in fizioterapie si Recuperare Medicala care utilizează fascicule laser de mare putere pentru a penetra în profunzime țesuturile, stimulând procesele naturale de vindecare.

Ce este HILT in sindromul de tunel carpian?

HILT terapia (High Intensity Laser Therapy) în sindromul de tunel carpian este o formă de laserterapie de mare putere, folosită ca tratament conservator, adjuvant, pentru a reduce durerea și inflamația și pentru a grăbi recuperarea nervului median.

🔦 Ce face HILT, concret?

Laserul de mare intensitate pătrunde profund în țesuturi (mai mult decât laserul clasic/LLLT) și are mai multe efecte:

• ✅ antiinflamator – reduce edemul din tunelul carpian
• ✅ analgezic – scade durerea și paresteziile
• ✅ biostimulator – îmbunătățește regenerarea nervului median
• ✅ vasodilatator – crește microcirculația locală

🖐️ De ce se folosește în tunel carpian?

În Sindromul de tunel carpian, nervul median este comprimat → apar inflamație, durere, amorțeli si furnicături.
HILT nu „desface” mecanic tunelul, dar:

• scade inflamația din jurul nervului
• reduce presiunea funcțională
• ameliorează simptomele, mai ales în formele ușoare–moderate

⏱️ Cum se face tratamentul?

• aplicare locală la nivelul pumnului și palmei
• 5–10 minute/ședință
• de obicei 5–10 ședințe, zilnic sau la 2 zile
• nedureros (uneori senzație ușoară de căldură)

📊 Cât de eficientă este?

✔️ Eficiență bună pentru:

• durere
• furnicături
• funcția mâinii (pe termen scurt–mediu)

❌ Mai puțin eficientă dacă:

• există atrofie tenară
• EMG arată leziune severă
  → în aceste cazuri, chirurgia rămâne soluția de fond

⚠️ Contraindicații:

• sarcină (local)
• neoplazii active
• infecții locale
• zone cu implanturi electronice (cu precauție)

🧠 Pe scurt

👉 HILT = terapie adjuvantă, non-invazivă
👉 bună în stadii incipiente–medii
👉 NU înlocuiește operația când există deficit neurologic sever

Ce spun studiile EMG despre HILT therapy?

În studiile pe tunel carpian, „EMG” (de fapt studiile de conducere nervoasă + EMG) arată de obicei dacă un tratament schimbă parametrii obiectivi ai nervului median:

• latența senzitivă distală (peak sensory latency) / SNAP (amplitudinea potențialului senzitiv)
• viteza de conducere senzitivă (SNCV/SCV)
• latența motorie distală (DML) și uneori CMAP (amplitudinea motorie)

Ce arată studiile pentru HILT (laser de mare intensitate)?

• Îmbunătățiri EMG există, dar sunt în general mici și inconsistente în comparație cu îmbunătățirea simptomelor (durere/parestezii), care e mai constantă. O revizuire din 2024 notează că există evidență insuficientă ca să tragi concluzii ferme pe „nerve conduction” per ansamblu, deși au apărut diferențe semnificative statistic în SNAP și viteza de conducere senzitivă în unele analize.
• O meta-analiză mai nouă (2025) raportează că HILT poate îmbunătăți și parametri electrofiziologici, dar subliniază că certitudinea dovezilor rămâne moderată–scăzută (adică rezultatele pot varia mult între studii/protocoale).
• Într-un RCT la gravide cu CTS ușor–moderat, adăugarea HILT la programul clasic a dus la îmbunătățiri mai mari, inclusiv pe latența senzitivă distală (un marker electrofiziologic).
• Un RCT (2025) care a comparat HILT vs LLLT vs control (toți cu atelă) a găsit ameliorări electrofiziologice în timp în ambele grupuri laser și chiar în control, iar HILT și LLLT au fost comparabile (fără diferențe clare între ele).

Ce arată studiile pentru laser de mică intensitate (LLLT) (ca reper)

• Revizii/meta-analize pe LLLT sugerează că uneori se vede îmbunătățire pe SNAP și parametri senzitivi, dar pe DML (motor) rezultatele sunt adesea mai puțin consistente decât pe simptome.

Cum să interpretezi practic „EMG s-a îmbunătățit” în CTS

• Parametrii senzitivi (latențe/SCV/SNAP) tind să se modifice mai repede decât cei motorii.
• În forme ușoare–moderate, e plauzibil să vezi mici îmbunătățiri ale latențelor/SCV după 4–12 săptămâni; în forme severe (ex. denervare/atrofie tenară, DML mult prelungită, CMAP scăzut), terapiile fizicale au șanse mai mici să „normalizeze” EMG.

Rispen (ingredient activ: risperidonă) nu este utilizat în mod obișnuit pentru tratamentul depresiei, deoarece este un antipsihotic atipic și este destinat în principal pentru alte afecțiuni. Totuși, există situații specifice în care poate fi prescris în combinație cu alte medicamente, în funcție de simptomele pacientului.

Indicațiile principale ale Rispen (Risperidonă):

1. Schizofrenie.
2. Tulburare bipolară (în episoadele maniacale sau mixte).
3. Iritabilitate în tulburările de spectru autist.
4. Alte tulburări psihotice sau cu simptome similare.

Când se poate utiliza Rispen în depresie?

Rispen poate fi considerat în cazuri speciale:

1. Depresie rezistentă la tratament:
   • În combinație cu un antidepresiv, risperidona poate fi utilizată ca adjuvant pentru a trata depresia care nu răspunde la tratamentul standard.
2. Depresie cu simptome psihotice:
   • Dacă depresia este însoțită de idei delirante sau halucinații, risperidona poate ajuta la gestionarea acestor simptome.
3. Tulburare depresivă severă cu agitație/anxietate intensă:
   • În cazuri rare, poate fi utilizată pentru a controla simptomele severe de agitație.

Efectele risperidonei care pot influența depresia:

• Calmarea agitației: Poate ajuta la reducerea neliniștii severe.
• Reglarea somnului: Sedarea ușoară poate ajuta la îmbunătățirea somnului, ceea ce poate fi util în depresie.
• Posibile efecte secundare: Rispen poate provoca somnolență, creștere în greutate, afectarea motivației sau alte efecte care ar putea înrăutăți simptomele depresive.

De ce nu este de primă linie în depresie?

Rispen nu tratează cauza depresiei, ci doar poate ameliora unele simptome asociate. Tratamentul depresiei se bazează în principal pe antidepresive (cum ar fi SSRIs sau SNRIs) și/sau terapie psihologică.

Concluzie:

Rispen nu este un tratament de primă linie pentru depresie și ar trebui utilizat doar în cazuri bine justificate, sub supravegherea unui psihiatru. Dacă suferi de depresie, discută cu medicul despre cele mai potrivite opțiuni de tratament pentru tine.