Hiperlipidemiile pot fi clasificate după cauze în primare (genetice) și secundare (dobândite).
🔹 1. Hiperlipidemii primare (genetice)
Apar prin mutații ce afectează metabolismul lipoproteinelor. Exemple:
- Hipercolesterolemia familială → deficit de receptori LDL sau ApoB, mutații PCSK9.
- Hipertrigliceridemii familiale → defecte în lipoprotein lipază (LPL) sau în ApoC-II.
- Disbetalipoproteinemia familială → homozigoție pentru ApoE2.
- Hiperlipidemia combinată familială → dereglări multiple ale metabolismului lipidic.
👉 Caracteristici: debut precoce, istoric familial, valori foarte mari ale colesterolului/TG, rezistență la tratamentul obișnuit.
🔹 2. Hiperlipidemii secundare (dobândite)
Cele mai frecvente în practică. Determinate de:
a) Factori metabolici și endocrini
- Diabet zaharat (mai ales tip 2, prin insulinorezistență → TG ↑, HDL ↓, LDL mici și dense).
- Hipotiroidism (colesterol ↑ prin clearance scăzut LDL).
- Sindrom nefrotic (sinteză hepatică ↑ de lipoproteine).
- Insuficiență renală cronică.
- Colestază (LDL anormale ↑).
- Sindrom Cushing sau corticoterapie cronică.
b) Factori alimentari și stil de viață
- Dietă bogată în grăsimi saturate și colesterol.
- Exces de carbohidrați rafinați și zaharuri.
- Alcool (↑ TG).
- Sedentarism, obezitate.
c) Medicamente
- Corticosteroizi.
- Estrogeni/oral contraceptive.
- Beta-blocante (mai ales neselective).
- Diuretice tiazidice.
- Retinoizi, ciclosporină, antiretrovirale etc.
📌 Rezumând simplu:
- Primare (genetice): defecte de receptori/enzime/apoproteine.
- Secundare: boli endocrine/metabolice, boli renale/hepatice, dietă, alcool, medicamente, obezitate, sedentarism.
