Un angio RMN cerebral (angio-RMN sau RMN angiografic) poate fi făcut:
- Fără substanță de contrast – există tehnici speciale (TOF – time of flight, PC – phase contrast) care evidențiază fluxul sanguin și permit vizualizarea vaselor fără administrarea de gadolinium. Acestea sunt foarte utilizate pentru vasele cerebrale.
- Cu substanță de contrast (gadolinium) – anumite secvențe (CE-MRA – contrast enhanced magnetic resonance angiography) folosesc contrast intravenos pentru a obține imagini mai clare și pentru a vizualiza mai bine anomaliile vasculare (ex. malformații, anevrisme, stenoze).
👉 Deci, nu este obligatoriu cu contrast – multe angio-RMN-uri cerebrale standard se fac fără contrast, dar medicul poate recomanda contrast dacă e nevoie de detalii suplimentare.
Contrastul la angio-RMN cerebral se recomandă mai ales atunci când:
- Se urmăresc vasele de calibru mic sau anomalii greu de diferențiat – contrastul crește vizibilitatea și precizia.
- Se suspectează malformații arteriovenoase, fistule durale, tumori sau inflamații – contrastul ajută să se vadă raportul vaselor cu leziunea.
- Evaluarea post-operatorie sau post-stent – pentru a verifica permeabilitatea vaselor după intervenții.
- Situații în care tehnicile fără contrast (TOF, PC) nu dau imagini clare – de exemplu, la pacienți cu flux foarte lent sau neregulat.
În schimb, pentru:
- screening-ul anevrismelor,
- stenoze carotidiene sau intracraniene,
- evaluarea circulației cerebrale mari,
… de multe ori se preferă metoda fără contrast, pentru că e suficient de precisă și evită riscul administrării de gadolinium.
Angio RMN fără contrast vs cu contrast
| Caracteristică | Angio-RMN fără contrast (TOF/PC) | Angio-RMN cu contrast (CE-MRA) |
|---|---|---|
| Necesitate contrast | Nu | Da (gadolinium) |
| Siguranță | Mai sigur (nu există riscul reacțiilor alergice sau al depunerilor de gadolinium) | Ușor risc alergic, contraindicat la insuficiență renală severă |
| Ce vizualizează mai bine | Arterele mari și medii, anevrisme, stenoze | Vase mici, malformații arteriovenoase, tumori, fistule, vase post-operatorii/stent |
| Calitatea imaginilor | Foarte bună în zone cu flux normal și constant | Superioară în zone cu flux lent, turbulent sau neregulat |
| Durata examinării | Mai lungă (tehnici de tip TOF/PC necesită timp) | Mai rapidă (contrastul scurtează achiziția imaginilor) |
| Indicații tipice | Screening anevrisme, stenoze carotidiene/intracraniene | Malformații vasculare, tumori, evaluare post-intervenție |
👉 Pe scurt:
- Fără contrast = prima alegere pentru majoritatea cazurilor neurologice de rutină.
- Cu contrast = atunci când e nevoie de detalii suplimentare, vase mici, tumori, AVM, sau când imaginile fără contrast nu sunt clare.
In ce situații ar putea fi suficient fără contrast pentru un pacient obișnuit care merge la screening?
Un angio-RMN cerebral fără contrast este de obicei suficient atunci când:
- Se face screening pentru anevrism (de exemplu, la pacienți cu rude de gradul I cu anevrism cerebral).
- Se urmărește stenoza carotidiană sau intracraniană (ateroscleroză).
- Se evaluează arterele cerebrale mari (circulația poligonului Willis).
- Pacientul nu are antecedente de chirurgie vasculară cerebrală și nu e nevoie de vizualizare post-stent/grefă.
- Nu există suspiciune de tumoră sau malformație vasculară complexă.
- Pacientul are insuficiență renală sau alergie la gadolinium, caz în care contrastul nu se recomandă.
👉 Cu alte cuvinte: dacă scopul e doar să vezi dacă există anevrism, stenoză sau altă anomalie a vaselor mari, metoda fără contrast este standard și suficientă.