Anticoagulare pe termen nedefinit in tromboza de sinus venos cerebral

Bolnava de 42 de ani cu trombofilie, face DVT apoi face tromboza venoasa cerebrala dupa 6 luni, trebuie sa ia anticoagulation pentru cat timp?

Cazul pe care îl descrii este unul cu risc trombotic crescut:

  • pacientă tânără (42 ani),
  • trombofilie cunoscută,
  • două episoade trombotice venoase majore (DVT urmat, după 6 luni, de tromboză venoasă cerebrală).

📌 Recomandările ghidurilor (ACCP, AHA/ASA, ESO) sunt:

  • Primul episod de VTE la un pacient cu factor de risc tranzitor → anticoagulare 3–6 luni.
  • Dacă există trombofilie majoră sau VTE recurentă (mai ales în locații neobișnuite precum sinusuri venoase cerebrale) → anticoagulare pe termen nedefinit (long-term / lifelong), cu monitorizare periodică a riscului de sângerare.
  • În tromboza venoasă cerebrală, ghidurile recomandă minim 3–6 luni la primul episod, dar în recurență sau trombofilie → anticoagulare permanentă.

👉 În concluzie:
Pentru pacienta ta cu trombofilie + DVT + CVT la 6 luni, indicația este de anticoagulare pe termen nelimitat (lifelong anticoagulation), dacă nu apar contraindicații majore (hemoragii severe, risc de sângerare foarte mare).

Ce modificari de laboratory apar in trombofilie?

În trombofilii (moștenite sau dobândite), modificările de laborator sunt specifice tipului de defect.

🔹 Trombofilii ereditare – teste și modificări:

  1. Factor V Leiden
    • Mutatia G1691A în gena F5.
    • Se evidențiază prin test genetic sau prin test funcțional → rezistența la APC (Activated Protein C Resistance test).
  2. Mutatia protrombinei (G20210A)
    • Determinată genetic.
    • Poate fi asociată cu niveluri mai mari de prothrombină.
  3. Deficit de antitrombină (AT III)
    • Scăderea activității antitrombinei și/sau nivelului antigenic.
    • Rezultă activitate anticoagulantă endogenă redusă.
  4. Deficit de Proteină C
    • Scăderea activității proteinei C și uneori a nivelului antigenic.
  5. Deficit de Proteină S
    • Poate fi:
      • tip I: scade activitatea + antigenul total și liber,
      • tip II: scade doar activitatea,
      • tip III: scade proteina S liberă, antigenul total normal.
  6. Nivel crescut de factor VIII (marker independent de risc trombotic).

🔹 Trombofilii dobândite:

  1. Sindrom antifosfolipidic (SAPL)
    • Teste caracteristice:
      • Anticorpi anticardiolipinici (IgG/IgM),
      • Anticorpi anti-β2 glicoproteină I,
      • Lupus anticoagulant (test de coagulare → prelungire aPTT, dar care nu se corectează cu plasmă normală).
  2. Hiperhomocisteinemia
    • Creșterea nivelului plasmatic de homocisteină (deficit de B12, B6, folat, mutația MTHFR).

🔹 Pe scurt:

  • Deficit AT, C, S → scădere activitate/antigen.
  • Factor V Leiden, mutația protrombinei → teste genetice.
  • SAPL → anticorpi antifosfolipidici, lupus anticoagulant.
  • Hiperhomocisteinemia → nivel crescut homocisteină.